e bine de stiut

Apostu Mihai · Trimis: 03/03/2008 11:05 Titlul subiectului: e bine de stiut

Cu drag am primit, cu drag ofer mai departe.

Se apropie iar�i prim�vara cea plin� de nuanță �i parfum…, de m�icu�ele care �ncearc� s� c�tige o buc��ic� de p�ine prin vinderea ghioceilor �i a viorelelor la col� de strad�… Podoabele p�durii sunt adunate cu mult� trud� �i sunt a�ezate cu migal� �n co�ule�e �mpletite din r�chit� spre a proteja ging�ia petalelor…

Odat� cu ie�irea ghioceilor apare la ora� bucuria prim�verii…, �ncununat� de minunata tradi�ie a d�ruirii m�r�i�oarelor p�strat� din mo�i, str�mo�i…

Aici, �n societatea noastr� �nfloresc ghioceii, r�sare aceea�i prim�var�…, doar m�icu�ele de la col� de strad� nu apar, iar persoanele feminine nu sunt protejate de norocul m�r�i�orului purtat cu-at�ta m�ndrie �i dragoste la piept…

Pe vremea �colii…, �mi amintesc c�… b�ie�ii obi�nuiau s� d�ruiasc� fetelor acest simbol, ca mesager al pre�uirii, sau al dragostei purtate �n tain�… Noi, fetele, ne �mbujoram �n momentul d�ruirii… �i r�spl�team fiecare dar, fie c� era o floare sau era un m�r�i�or, cu un pupic pe obr�jor, sau chiar doi… De�i �mbujorarea �mpresura obrajii fetelor �n momentul d�ruirii, dup� pupicul primit, erau b�ie�ii cei care se �ndep�rtau �nfl�c�ra�i…

�mi amintesc, c� ne era foarte greu s� hot�r�m care m�r�i�or o s� �l purt�m timp de opt zile (de la �nt�i martie �i p�n� pe opt martie)…; de aceea, ca s� nu sup�r�m pe nimeni, cel mai adeseori purtam la piept o mare de ro�u �mpletit� cu alb….de care erau prinse cu migal� trifoiul cu patru foi, hornarii, inimioarele, flutura�ii �i fel de fel de alte motive, care de care mai dr�g�la�e… Nu frumuse�ea m�r�i�orului primit era lucrul cel mai important �i nici m�re�ia buchetului de flori…, ci simbolul pre�uirii era cel care ne atingea at�t de adânc sufletul…

Pe data de opt martie se aflau o mare de oameni �i flori �n toate ora�ele ��rii. Mireasma prim�verii plutea pretutindeni �n jurul nostru… Fie c� erau m�run�ii ghiocei, fie c� erau narcisele, lalelele, zambile sau viorelele, toate ne aduceau senza�ia unei retreziri de dup� adormirea provocat� de frigul �i z�pezile iernii deja trecute… Profesoarele cele mai iubite ale �colilor aveau bra�ele încărcate de florile prim�v�ratece primite de la elevi…, iar m�micile erau cele mai pre�uite fiin�e ale acestei zile… E adev�rat c� abea aici am aflat c� aceast� zi interna�ional� a nevestei se s�rb�torea doar �n ��rile comuniste la acea vreme…., dar pot s� spun c�-n amintirea copil�riei mele a r�mas o mare de suflet �i de prim�var�… Parc� doar a�a sim�eam c� a sosit �nsf�r�it prim�vara…

Descoperind at�tea lucruri �i legende minunate care ne povestesc despre frumuse�ile acestui eveniment unic, le �mpart cu drag cu to�i cei care simt nevoia s� le citeasc�.

M�r�i�orul este un obicei specific rom�nesc, pe care nu �l reg�sim la alte popoare. Doar �n timp, tradi�ia mar�i�orului a fost preluat� �i de alte popoare de la sudul Dun�rii. Obiceiul d�ruirii m�r�i�orului este mo�tenit de la daci �i romani �i �i are originea �n credin�ele �i practicile agrare.

Prima zi a prim�verii se s�rb�tore�te de peste 8000 de ani.

M�r�i�orul reprezint� firul r�sucit din ro�u �i alb, �i nu obiectul ornamental care se leag� de acest fir, care a fost ad�ugat ulterior m�r�i�orului. Acest simbol al �mpletirii ro�u-alb se �nt�lne�te �i �n tradi�iile orientale. Ro�ul simbolizeaz� principiul feminin (Shakti), iar albul simbolizeaz� masculinitatea (Shiva).

Pe vremea dacilor m�r�i�oarele erau confec�ionate �n timpul iernii �i se purtau doar dup� ziua de 1 Martie. �n urma descoperirilor arheologice f�cute de-a lungul anilor au fost descoperite m�r�i�oare �n diverse forme. Unele erau sub form� de pietricele albe �i ro�ii �n�irate pe o a��, fiind purtate drept talisman pentru a avea noroc �i a ajuta vremii s� se �mbun�t��easc�. Altele constau din monede care erau at�rnate de fire sub�iri de l�n� �n culorile alb �i întunecat sau �n culorile alb �i ro�u. Se presupune c� tipul de moned� (aur, argint sau bronz) indica statutul social al purt�torului. Dacii credeau c� aceste talismane aduc fertilitate, frumuse�e �i �mpiedic� ar�i�a s� distrug� recoltele. Ele erau purtate p�n� c�nd �ncepeau copacii s� �nfloreasc�, ca apoi s� fie at�rnate de crengile lor.

La romani aceast� s�rb�toare era legat� de s�rb�torirea �nceputului de an, care pe acea vreme �ncepea la 1 Martie, lun� care purta numele zeului Marte, ocrotitor al c�mpului �i al turmelor, zeu care personific� rena�terea naturii. Pe aceast� zi se obi�nuia s� se d�ruiasc� un fir ro�u, care simboliza dragostea �i fertilitatea, �mpletit cu unul alb, care reprezenta puritatea �i de care, la �nceput era legat� o floricic�. M�r�i�orul consta dintr-un b�nu� de aur sp�nzurat de un g�itan* de m�tase �mpletit cu fire albe �i ro�ii, pe care persoana ce-l primea �n dar �l purta la g�t p�n� c�nd �nt�lnea cea dint�i roz� �nflorit�, pe crengile c�reia depunea apoi darul primit. B�nu�ul �nsemna �mbel�ugarea, firele albe �i ro�ii ale g�itanului* simbolizau fa�a alb� precum crinul �i rumen� ca roza, iar ofranda f�cut� reginei florilor era o salutare poetic� adresat� prim�verii.

La sate se spune c� a�a cum va fi întâia zi a lui martie a�a va fi toat� prim�vara �i vara. Dup� credin�a popular�, cine poart� m�r�i�or va fi s�n�tos �i va avea noroc. M�r�i�oarele erau confec�ionate din dou� fire de l�n�, unul alb �i unul ro�u sau negru, care simbolizau cele dou� anotimpuri. �nurule�ul era f�cut de soții �i legat la g�tul �i m�na copiilor. Atest�rile documentare din secolul trecut atribuie m�r�i�orului func�ia de protector �mpotriva deochiului, iar �nurul �mpletit �n alb �i ro�u avea puterea s� alunge bolile. M�r�i�oarele nu erau purtate doar de copii, ci �i de tineri �i adul�i. Acest �nur era legat chiar �i la coarnele vitelor din gospod�rie sau la poarta grajdului, pentru a proteja gospod�ria. Fiind vorba de �nceput de an, era perioada �n care oamenii sim�eau nevoia s� fie proteja�i. Ulterior, de acest �nurule� ro�u cu alb a fost ag��at� o moned� de argint sau de aur, sau chiar un medalion, �ndeplinind func�ia de talisman.

�n unele regiuni se poart� m�r�i�orul p�n� �n momentul �n care �nfloresc trandafirii sau vi�inii, pe ramurile c�rora se depune. �n alte regiuni, m�r�i�orul se poart� at�t c�t dureaz� zilele Babelor sau chiar p�n� la Florii. Prima bab� �ncepe pe 1 martie: baba de prim�var� (baba sem�natului), a doua �ncepe pe 2 martie: baba de var� (baba muncii de var�), iar a treia pe 3 martie: baba de toamn� (baba culesului). Cum vor fi cele 3 zile, a�a vor fi �i cele trei anotimpuri sau p�n� la Florii, c�nd se scoate �i se aga�� de crengile unui copac. Se crede c�, dac� pomul va rodi, omul va avea noroc, iar atunci c�nd m�r�i�orul este aruncat dup� o pas�re, purt�torul va fi u�or ca de exemplu pas�rea. �n alte regiuni ale ��rii, monedele desprinse de pe �nurule� erau p�strate p�n� la Sf. Gheorghe, c�nd fetele �i cump�rau cu ele ca� proasp�t �i vin ro�u, pentru a fi �mbujorate cum ar fi vinul �i albe precum ca�ul. Alt� tradi�ie spune c� �n ziua de 1 martie fetele trebuie s� se spele cu apa ob�inut� din z�pada topit�, pentru a avea tenul curat �i luminos.

�n Banat fetele adun� stropi de ap� sau nea de pe frunzele fragilor din p�dure, ca s� se spele pe obraji, rostind un desc�ntec, al "dragobetului de dragoste" care sun� astfel: "Floare de frag�/Din luna lui Mart/La toat� omenirea s� fiu drag�/Ur�ciunile s� le despar�i".
�n Dobrogea m�r�i�orul se purta p�n� la venirea berzelor, apoi era aruncat spre �naltul cerului ca norocul sa fie mare �i �naripat.
�n Moldova exist� zone �n care fetele confec�ioneaz� m�r�i�oare �i le ofer� ale�ilor lor. Asta ca s� nu se mai pl�ng� domnii c� ei nu au parte nici de o zi a lor �i nici de o zi �n care s� primesc� �i ei m�r�i�oare.

Arom�nii puneau m�r�i�orul �n ajunul zilei de 1 martie (�n seara zilei de 28 sau 29 februarie).

Dup� unele tradi�ii, firul M�r�i�orului (funie de 365 sau 366 de zile) ar fi fost tors de Baba Dochia �n timp ce urca cu oile la munte. Asemenea Ursitoarelor care torc firul vie�ii copilului la na�tere, Dochia toarce firul prim�verii, la na�terea anului agrar.

Legenda Babei Dochia este povestit� �n zilele de azi �n mai multe variante.

Una dintre ele ar fi c� Baba Dochia, avea o fiic� vitreg� pe care nu o avea la inim�. �ntr-o zi de iarn� geroas�, Dochia i-a dat o hain� extraordinar de murdar� cer�ndu-i s� o spele la r�u p�n� devine alb� ca z�pada. Pe m�sur� ce o sp�la, haina devenea tot mai neagr�. �nghe�at� de frig �i cuprins� de disperare, fata a �nceput s� pl�ng�. Deodat� a ap�rut un b�rbat t�n�r (M�r�i�or) care i-a oferit o floare magic� �i a sf�tuit-o s� se �ntoarc� acas�. C�nd a ajuns fata acas�, p�nza era alb� ca �i neaua. Batr�nei Dochia nu i-a venit s� �i cread� ochilor. V�z�nd floarea ro�ie, prins� �n p�rul fetei, Dochia a crezut c� prim�vara a revenit �i a plecat cu turma de oi pe munte. Urc�nd muntele, vremea s-a f�cut frumoas�, a�a c� Dochia a renun�at, pe r�nd, la cojoacele pe care le purta. C�nd a ajuns �n v�rf, vremea s-a transformat �n vifor �i atunci i s-a ar�tat M�r�i�or �ntreb�nd-o: "Vezi c�t de r�u este s� stai �n frig �i umezeal� tu, cea care �i-ai obligat fiica s� spele haine �n r�ul �nghe�at?" Dup� care a disp�rut. B�tr�na a r�mas singur� pe munte, a venit gerul �i oile au fost transformate �n pietre. De atunci ro�ul �i albul simbolizeaz� lupta �ntre bine �i r�u, �ntre iarn� �i prim�var�.

O alt� variant� a mitului este "Traian �i Dochia" despre care celebrul critic literar George C�linescu spunea c� este "rezultatul unei �ntregi experien�e de via�� a poporului rom�n". Se spune c� Dochia ar fi fost fiica regelui dac Decebal, de care s-ar fi �ndr�gostit Traian, cuceritorul Daciei. Urm�rit� fiind de trupele lui Traian, aceasta s-a ascuns pe muntele sacru, Ceahl�u, �mpreun� cu oile sale. Acolo aflat�, a fost ajutat� de Sf�nta Maria, care a transformat-o at�t pe ea c�t �i pe turma ei de oi �ntr-un complex de st�nci. Rocile se pot observa �i ast�zi pe muntele Ceahl�u �i sunt o m�rturie vie a acestui mit rom�nesc.

Legenda Soarelui

Cu privire la simbolul mar�i�orului circul� �i alte legende. Una dintre ele poveste�te cum a fost odat� ca niciodat�, o vreme �n care Soarele �ntruchipat �ntr-un b�rbat chipe� obi�nuia s� coboare pe p�m�nt pentru a dansa hora �n sate. �tiind care este noua pasiune a Soarelui, un dragon l-a urmarit �i �ntr-una dintre aceste incursiuni pe p�m�nt, l-a rapit �i l-a aruncat �ntr-un beci, �n castelul s�u.
P�s�rile au �ncetat s� c�nte, iar copiii nu mai puteau s� r�d�, dar nimeni nu �ndr�znea s�-l �nfrunte pe dragon. �ntr-una dintre zile, un t�n�r curajos a decis s� coboare �n beci �i s� salveze Soarele. Majoritatea oamenilor l-au �nso�it, d�ndu-i t�n�rului din puterea lor, pentru a reu�i s� �nving� puternicul dragon. C�l�toria sa a durat trei anotimpuri: vara, toamna �i iarna. La sf�r�itul ultimului anotimp, t�n�rul a reu�it s� g�seasc� castelul dragonului, unde era �ntemni�at Soarele �i a inceput lupta, care a durat zile �n �ir p�n� c�nd a reu�it s�-l �nving� pe dragon. De�i t�n�rul se afla la cap�tul puterilor sale, din cauza r�nilor cauzate �n timpul acestei lupte, a eliberat Soarele, reu�ind s� fac� ferici�i pe to�i cei care-�i puseser� ultimele speran�e �n el. Natura a re�nviat, oamenii au �nceput s� z�mbeasc� din nou, doar fl�c�ul nu a mai apucat s� vad� prim�vara venind. S�ngele cald din r�nile sale c�dea pe z�pad�. �n timp ce z�pada se topea, flori albe, numite ghiocei, mesageri ai prim�verii, r�s�reau din p�m�ntul des�elenit. C�nd ultimul strop de s�nge al t�n�rului s-a scurs pe z�pada imaculat�, a murit fericit c� via�a sa a servit unui scop at�t de nobil.
De atunci oamenii obi�nuiesc s� �mpleteasc� doi ciucuri: unul alb �i altul ro�u. La �nceputul lunii martie, b�rba�ii ofer� aceast� amulet�, numit� m�r�i�or, fetelor pe care le iubesc. Culoarea ro�ie reprezint� dragostea pentru tot ceea ce este elegant �i r�m�ne simbolul s�ngelui bravului t�n�r, iar albul simbolizeaz� puritatea, s�n�tatea �i ghiocelul, prima floare care apare prim�vara.

Legenda Prim�verii

O alt� legend� moldoveneasc� spune c� odat� �ntr-o lupt� cu o vr�jitoare de iarn� care nu voia s� cedeze, frumoasa doamn� Prim�var� �i-a t�iat degetul �i c�teva pic�turi din s�ngele ei au c�zut pe z�pada care s-a topit. Mai tarziu �n acest loc a crescut un ghiocel �i �n acest fel prim�vara a c�tigat �n fa�a iernii.

Acum c� am aflat a�a de numeroase despre frumuse�ile acestei s�rb�tori a prim�verii din Rom�nia, nu putem spune c� nu ar exista �i �n alte ��ri astfel de tradi�ii, despre care o s� povestesc cu mult drag la urm�toarea ocazie… Ceea ce sigur �tim este c� nu exist� doar ��ri �n care sosirea prim�verii se s�rb�tore�te prin marea de flori, ci exist� �i ��ri care s�rb�toresc acest eveniment deosebit prin zgomotul care este f�cut spre a speria iarna �i a l�sa loc prim�verii s� apar�. Altele s�rb�toresc prin �mbr�carea costumelor mascate care au scopul de a �nfrico�a duhurile rele spre a le l�sa pe cele bune s� ocroteasc� viitoarele recolte �i c�te �i mai c�te… Cum spunea vorba noastr� din b�tr�ni:

„ c�te bordeie at�tea obiceie“…

*G�IT�N ~e n. Sfoar� de bumbac, m�tase, l�n� sau metal, cusut� ca podoab� la obiectele de �mbr�c�minte sau de mobil�; ceapraz; �nur; �iret.

Carmen Schmidt (Loreley), 27 februarie 2008
_________________
SITUL OFICIAL AL ASOCIATIEI CULTURALE "POESIS MOLDAVIAE" www.poesis-moldaviae.ro

	Pagina de start a forumului Poesis Moldaviae.MyForum.ro -> Enciclopedice	Ora este GMT + 2 ore
Pagina 1 din 1